Mulți miri tratează cununia religioasă ca pe o formalitate: se rezervă o oră la biserică, se cumpără lumânările, iar restul „merge de la sine”. În realitate, slujba este inima zilei, momentul în care emoția e cea mai curată și în care fotografiile au cea mai mare greutate. Merită pregătită cu aceeași atenție ca petrecerea. Mai jos găsiți câteva idei greșite, foarte răspândite, despre ea și ce se întâmplă de fapt.
„Cununia religioasă se programează după ce am ales restaurantul”
Ordinea pare logică, dar ascunde o capcană. Bisericile frumoase, cu curte îngrijită și lumină bună, au sâmbetele de vară ocupate cu mult timp înainte, iar un preot nu poate oficia două slujbe în același interval. Dacă ați fixat deja restaurantul și ora petrecerii, s-ar putea să descoperiți că biserica dorită mai are liber doar la o oră incomodă.
Varianta mai sigură este să le rezervați în paralel. Mergeți la parohie imediat ce aveți data, întrebați ce intervale sunt disponibile și abia apoi confirmați ora de început la restaurant. Între ieșirea din biserică și intrarea la petrecere e bine să rămână suficient timp pentru felicitări, pentru drum și, ideal, pentru o scurtă ședință foto.
Distanța contează și ea. O biserică aflată la câteva minute de restaurant vă scutește de un drum lung, cu invitați care se rătăcesc și coloane de mașini care se despart la primul semafor. Dacă vă doriți totuși o biserică mai îndepărtată, pentru că are o semnificație aparte pentru familie, includeți drumul în program cu o rezervă generoasă. Un model de orar care ține cont de toate aceste etape găsiți în articolul despre programul zilei nunții.
Nu uitați nici de ora din zi. O slujbă programată la prânz sau la începutul după-amiezii lasă loc, după ea, pentru fotografiile de cuplu în lumina mai blândă de spre seară. Una programată foarte târziu poate înghesui tot restul zilei.
„De acte se ocupă preotul, noi doar venim la slujbă”
Preotul vă îndrumă, dar dosarul îl pregătiți voi. Cerințele diferă de la o parohie la alta, așa că prima vizită ar trebui să fie o discuție, nu doar o rezervare în calendar.
În România, cununia religioasă are loc numai după cea civilă, așa că veți avea nevoie de certificatul de căsătorie. Multe parohii cer și certificatele de botez ale mirilor, iar uneori câteva informații despre nași. Întrebați din timp dacă e nevoie de vreo confirmare de la parohia de care aparțineți, mai ales când vă cununați în alt oraș decât cel în care locuiți.
Discuția cu preotul este și momentul potrivit pentru întrebările practice: cât durează slujba, dacă va cânta un cor, unde vor sta nașii, ce trebuie să aduceți voi și ce asigură biserica. Mulți preoți recomandă și spovedania înainte de cununie. Dacă așa este și la voi, programați-o într-o zi liniștită din săptămânile dinainte, nu în dimineața nunții.
Nașii au și ei partea lor. De regulă, ei aduc lumânările de cununie și se ocupă de lucrurile mărunte folosite la slujbă. Stabiliți împreună cine cumpără ce, ca să nu ajungeți la biserică cu două seturi de lumânări sau, mai rău, cu niciunul.
„Slujba e scurtă, nu e nevoie să știm ce urmează”
Slujba durează, de obicei, în jur de o oră, iar fiecare moment are un sens. Când știți ce urmează, vă puteți bucura de el în loc să așteptați, încordați, un semn de la preot.
Totul începe cu logodna: preotul binecuvântează verighetele, care sunt schimbate de trei ori între miri. Urmează lumânările aprinse, ținute de nași pe toată durata slujbei, apoi rugăciunile și momentul în care cununiile sunt așezate pe capetele voastre. Se citesc Apostolul și Evanghelia, după care gustați de trei ori din același pahar cu vin, semn al vieții pe care o veți împărți. Spre final, preotul vă conduce de trei ori în jurul mesei, în pașii cunoscuți drept dansul Isaia.
Sunt clipe scurte, dar foarte vizuale. Privirile schimbate sub cununii, mâinile nașilor care țin lumânările, chipurile părinților din primul rând spun povestea zilei mai bine decât orice portret regizat. Ca să le surprindă, fotograful trebuie să știe dinainte unde se va desfășura fiecare moment.
Un sfat mic, dar util: stați aproape unul de celălalt și ridicați din când în când privirea. Emoția ne face să ne uităm în podea, iar în fotografii asta se vede imediat.
„În biserică se poate fotografia oricum”
Fiecare biserică are regulile ei, iar ele se respectă. Unii preoți nu permit blițul în timpul slujbei, alții delimitează clar zona în care se poate circula. Altarul rămâne, oricum, un spațiu în care fotograful nu intră.
Lămuriți aceste lucruri la discuția cu preotul și transmiteți-le mai departe fotografului. Un profesionist lucrează discret, fără lumini care orbesc și fără să treacă printre voi și preot, dar are nevoie să știe unde se poate așeza ca să vă prindă chipurile, nu doar spatele.
Lumina este cealaltă jumătate a poveștii. Multe biserici sunt frumoase tocmai pentru că sunt întunecate, cu ferestre mici și picturi bogate. Aparatele moderne se descurcă bine în astfel de condiții, însă o ușă deschisă spre curte sau candelabrele aprinse fac o diferență vizibilă. Întrebați dacă se pot aprinde toate luminile pe durata slujbei. Iar dacă vreți să vedeți cum arată o cununie surprinsă în lumina ei firească, puteți răsfoi portofoliul de nunți.
Mai rămân invitații. Zeci de telefoane ridicate deasupra capetelor ajung în fiecare cadru larg. Un anunț scurt înainte de slujbă, făcut de preot sau de unul dintre nași, rezolvă problema elegant: toată lumea este rugată să trăiască momentul, iar fotografiile vor veni oricum.
„După slujbă ieșim din biserică și plecăm direct la restaurant”
Ieșirea din biserică este unul dintre cele mai animate momente ale zilei. Invitații vă așteaptă în curte, fiecare vrea să vă îmbrățișeze, iar felicitările pot dura mai mult decât vă imaginați. Lăsați-le loc în program.
Dacă doriți o fotografie de grup cu toți invitații, acesta este, adesea, singurul moment în care sunt toți în același loc, îmbrăcați elegant și încă plini de energie. Stabiliți dinainte cine îi adună și unde se așază, pe treptele bisericii sau în curte, ca totul să dureze câteva minute, nu o jumătate de oră.
Apoi, dacă ședința foto a mirilor urmează imediat după cununie, plecați discret, cu nașii anunțați că ajungeți ceva mai târziu la restaurant. Cu actele rezolvate, cu preotul informat și cu un orar care respiră, cununia rămâne exact ce ar trebui să fie: o oră în care nu vă gândiți la nimic altceva decât unul la celălalt.
Vă planificați nunta?
Dacă vă căsătoriți în Suceava, în România sau oriunde în Europa, scrieți-mi data și locația nunții, iar eu vă răspund cu disponibilitatea și oferta.